Noutăți


13 Aprilie 2015

Medici rezidenți – Decizie favorabilă pronunțată de ICCJ într-un recurs în interesul legii

Problematica medicilor rezidenți, obligați să restituie salariile primite pe perioada rezidențiatului, în condițiile în care refuzau să continue raporturile de muncă pentru o anumită perioadă cu spitalul în care au desfășurat programul de rezidențiat, a fost în mod definitiv tranșată de ICCJ în data de 16 februarie 2015, prin Decizia în recursul în interesul legii nr. 5 pronunțată în dosarul nr. 10/2014, prin care s-a statuat: "sintagma cheltuieli de personal nu include salariile primite de medicul rezident pentru munca desfășurată în perioada rezidențiatului, iar drepturile salariale incasate nu pot fi restituite cu titlu de cheltuieli ocazionate de pregătirea profesională, în situația în care medicul rezident nu își respecta obligația asumată de a continua raporturile de muncă pentru o anumită perioadă cu spitalul în care a desfășurat programul de rezidențiat, chiar dacă o atare clauză ar fi prevazută în actul adițional la contractul individual de muncă..."


Această decizie dă câștig de cauză tuturor persoanelor implicate în astfel de procese.


A se vedea în acest sens linkul:
Comunicat privind deciziile pronunțate în recurs în interesul legii în ședința din 16 februarie 2015


Avocat Iluți Alina Georgeta


22 Mai 2014

Clauzele abuzive din contractele de credit

Persoanele care au încheiat contracte de credit cu băncile pot solicita prin intermediul instanței ca anumite clauze contractuale să fie declarate abuzive, obținând astfel eliminarea acelor clauze din contract și restituirea sumelor de bani achitate în mod nelegal de către bancă.


Clauzele abuzive sunt de mai multe feluri, începând de la renumitul "comision de risc" la alte clauze ascunse.


În ceea ce privește comisionul de risc, acesta este o dobândă ascunsă și se găsește mai ales în contractele încheiate de bănci precum Volksbank și BCR. Volksbank a menținut denumirea de comision de RISC și după intrarea în vigoare a OUG 50/2010, iar BCR a schimbat-o în comision de administrare, unilateral, fără acordul debitorului. De asemenea în anumite cazuri acest comision de risc, a cărui definire nu se găsește în contracte, se calculează ca și procent la valoarea inițială a creditului, ceea ce înseamnă că, într-un mod absurd, spre finele perioadei de credit clientul ajunge să plătească băncii sume mai mari cu titlu de comision de risc decât dobândă sau soldul creditului.


Aceste comisioane de tot soiul nu au fost negociate cu clienții. Lor li s-au impus de fapt niște clauze standard, pe care le-au semnat, ascultând de ceea ce angajații băncii le-au sugerat.


Anumite contracte mai prevăd și clauze care dau dreptul băncii de a rezilia unilateral contractul de credit chiar dacă clientul își achită creditul la acea bancă, dar nu își achită un alt credit la altă bancă. O asemenea clauză este și ea abuzivă.


În ceea ce privește dobânda, clienții trebuie să fie atenți, în multe cazuri dobânda înscrisă în contract s-a mărit după trecerea unei perioade, însă fără ca acest lucru să fie negociat sau cel puțin adus la cunoștința clienților.


Legea 193/2002 privind clauzele abuzive, hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene și practica instanțelor din România, permit acum ca toți cei care au încheiat contracte de credit ce cuprind clauze abuzive să solicite instanțelor de judecată să constate acest lucru și să le declare nule, obținând astfel restituirea acelor sume care au fost achitate nelegal, dar și eliminarea acestor clauze din contracte.


Avocat Ban Ștefania Rita


15 Octombrie 2012

Anunţ!

SCA ILUŢI & BAN anunță organizarea unui interviu de selectare a unui avocat stagiar. Persoanele interesate sunt rugate să comunice prin email, pe adresa rita.ban@iluti.ro, CV-ul și datele de contact. Data limită de înscriere este 15 noiembrie 2012. Datele privind interviul vor fi comunicate prin email candidaților.
Se pot înscrie și persoane care nu au promovat încă examenul de intrare în profesia de avocat.


8 Iunie 2012

Art. 320 indice 1 din Codul de procedură penală

Prin Legea 202 din 2010 a fost introdus noul art.320 indice 1 din Codul de procedură penală cu denumirea marginală - Judecata în cazul recunoaşterii vinovăţiei, care are următorul conţinut:


"Până la începerea cercetării judecătoreşti, inculpatul poate declara personal sau prin înscris autentic că recunoaşte săvârşirea faptelor reţinute în actul de sesizare a instanţei şi solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală. Judecata poate avea loc numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, doar atunci când inculpatul declară că recunoaşte în totalitate faptele reţinute în actul de sesizare a instanţei şi nu solicită administrarea de probe, cu excepţia înscrisurilor în circumstanţiere pe care le poate administra la acest termen de judecată.


La termenul de judecată, instanţa întreabă pe inculpat dacă solicită ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoaşte şi le însuşeşte, procedează la audierea acestuia şi apoi acordă cuvântul procurorului şi celorlalte părţi. Instanţa de judecată soluţionează latura penală atunci când, din probele administrate, rezultă că faptele inculpatului sunt stabilite şi sunt suficiente date cu privire la persoana sa pentru a permite stabilirea unei pedepse.


Dacă pentru soluţionarea acţiunii civile se impune administrarea de probe în faţa instanţei, se va dispune disjungerea acesteia.


În caz de soluţionare a cauzei prin aplicarea alin.1, dispoziţiile art.334 şi 340-344 se aplică în mod corespunzător.


Instanţa va pronunţa condamnarea inculpatului, care beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei închisorii, şi de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei amenzii.


Dispoziţiile alin.1-6 nu se aplică în cazul în care acţiunea penală vizează o infracţiune care se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă.


În caz de respingere a cererii, instanţa continuă judecarea cauzei potrivit procedurii de drept comun."


Astfel, acest articol nou prevede că, în cazul în care inculpatul recunoaște săvârșirea faptelor de care este acuzat și își însușește probele administrate în faza de urmărire penală, procesul penal din fața instanței de judecată se va derula într-o formă simplificată. Declarația de recunoaștere a vinovăției trebuie să fie făcută de către inculpat înainte de începerea cercetării judecătorești, personal sau prin înscris autentic – declarație notarială -. În baza acestei declarații instanța de judecată nu va mai dispune audierea martorilor și nu va mai solicita alte probe, urmând să pronunțe o hotărâre în baza probelor de la dosar.

În acest fel judecata se finalizează mult mai repede, iar inculpatului i se va aplica o pedeapsă mult redusă: "Instanţa va pronunţa condamnarea inculpatului, care beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei închisorii, şi de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei amenzii".


Pentru inculpații care se fac vinovați de săvârșirea infracțiunilor pentru care sunt trimiși în judecată, solicitarea de a li se aplica noul art. 320 ind 1 este cea mai bună alegere. Separat de aplicarea unei pedepse în limitele prevăzute conform art. 320 ind 1, inculpatului i se mai pot reține și circumstanțe atenuante raportat la conduita sinceră, de recunoaștere și regret, pe care acesta o arată în fața instanței și eventual în fața organelor de urmărire penală.


Există însă și unele consecințe negative ale aplicării acestui articol. În cazul în care inculpatul este trimis în judecată pentru săvârșirea mai multor infracțiuni nu se poate solicita aplicarea art. 320 ind 1 doar cu privire la unele infracțiuni și la altele nu. Astfel, de multe ori se întâmplă ca un inculpat să recunoască mai multe infracțiuni decât cele pe care le-a săvârșit, pentru că dacă le recunoaște primește o pedeapsă mai mică. Riscul de a nu recunoaște și de a nu avea suficiente probe pentru achitare este unul foarte mare, caz în care inculpatului i se va aplica o pedeapsă între limitele speciale obișnuite, fără reținerea circumstanțelor atenuante.


În acest sens recomandăm inculpaților ca anterior luării unei hotărâri să discute cu avocatul ales sau cel desemnat din oficiu.


Avocat Ban Ștefania Rita


1 Iunie 2012

Societatea Civilă Profesională de Avocaţi ILUŢI & BAN

Începând cu data de 1 mai 2012, Cabinetul de avocați Iluți Alina și Ban Ștefania a devenit Societate Civilă Profesională de Avocați ILUŢI & BAN.
Va asteptam!


11 Noiembrie 2011

Divortul in lumina prevederilor noului cod civil

Legea nr. 287/2009 publicata in MO nr. 505/15.07.2011 aduce modificari substantiale in ceea ce priveste procedura divortului.


Astfel, potrivit art. 373 c.civ., divortul poate avea loc:

a) prin acordul sotilor, la cererea ambilor soti sau doar a unuia dintre soti, acceptata apoi de celelalt sot;

b) din culpa comuna sau din culpa exclusiva a sotului parat, atunci cand din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila;

c) la cererea unuia dintre soti, dupa o separare in fapt care a durat mai mult de 2 ani, chiar invocand reclamantul propria culpa;

d) la cererea aceluia dintre soti a carui stare de sanatate face imposibila continuarea casatoriei.


In privinta divortului prin acordul sotilor, sunt reglementate 3 proceduri: divortul pe cale judiciara, divortul pe cale administrativa si divortul pe cale notariala.


DIVORTUL PRIN ACORD PE CALE JUDICIARA


Art. 374 c.civ. prevede conditiile in care instanta poate dispune desfacerea casatoriei prin acordul sotilor. Astfel, sotii pot solicita instantei de judecata competenta teritorial sa pronunte divortul prin acordul lor, indiferent de durata casatoriei si indiferent daca exista sau nu copii minori rezultati din casatorie. In acest sens, sotii se vor prezenta personal sau prin mandatar avocat cu procura speciala in fata judecatorului insarcinat cu inregistrarea cererilor de divort, avand asupra lor actul de identitate, exprimandu-si in scris si verbal dorinta de a divorta prin acord. La cererea de divort, sotii vor anexa certificatul de casatorie in original, copie de pe certificatele de nastere ale minorilor si vor mentiona ocupatia si nivelul de pregatire profesionala. Instanta va inregistra cererea, iar la primul termen de judecata, instanta va lua act de mentinerea hotararii celor doi soti de a divorta prin acord si va pronunta in acest sens o hotarare definitiva. In privinta minorilor rezultati din casatorie, sotii vor cadea de comun acord cu privire la exercitarea in comun a autoritatii parintesti. Mai exact, art. 397 c.civ. prevede ca dupa divort, autoritatea parinteasca revine in comun ambilor parinti afara de cazul in care instanta decide altfel. Potrivit art. 398 c.civ., instanta poate, pentru motive intemeiate, avand in vedere interesul superior al copilului, sa incredinteze exercitarea autoritatii parintesti doar unuia dintre parinti. Celelalt parinte pastreaza dreptul de a veghea asupra modului de crestere si educare a copilului, precum si dreptul de a consimti la adoptia acestuia. Vis-à-vis de aceasta reglementare, opinam in sensul ca optiunea cea mai buna este ca parintii sa decida de comun acord careia dintre parinti ii revine exercitarea autoritatii parintesti, pentru ca in viitor sa nu apara incidente de natura a nu putea ca parintele la care locuieste efectiv minorul sa decinda singur in aspecte importante, fara acordul expres al celuilalt parinte, ca de ex. iesirea din tara fara declaratie speciala etc. Custodia comuna presupune o continuare a casatoriei, metaforic vorbind, in ceea ce priveste cresterea minorului.


De asemenea, in privinta minorului, sotii trebuie sa decida de comun acord care care va fi pe viitor contributia fiecaruia la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a copiilor, precum si locuinta copilului dupa divort.


De retinut modificarea de esenta in privinta procedurii divortului, aceea ca potrivit art. 264 c.civ., minorul care a implinit varsta de 10 ani trebuie in mod obligatoriu audiat in camera de consiliu de catre instanta care solutioneaza cererea de divort. Tot in cadrul procedurii divortului prin acord, cu minori, autoritatea tutelara efectueaza ancheta psihosociala, indiferent de varsta minorului.


Divortul prin acordul sotilor nu poate fi admis daca unul dintre soti este pus sub interdictie.


DIVORTUL PRIN ACORDUL SOTILOR PE CALE ADMINISTRATIVA SI NOTARIALA


Daca sotii sunt de acord cu divortul si nu au copii minori, nascuti din casatorie, din afara casatoriei sau adoptati, ofiterul de stare civila sau notarul public de la locul casatoriei sau de la ultima locuinta comuna a sotilor poate constata desfacerea casatoriei prin acordul sotilor, eliberandu-le un certificat de divort.


Divortul prin acordul sotilor poate fi constatat de notarul public si in cazul in care exista copii minori rezultati din casatorie, din afara casatoriei sau adoptati, daca sotii convin asupra tuturor aspectelor referitoare la: numele de familie, exercitarea autoritatii parintesti de catre ambii parinti, stabilirea locuintei copiilor dupa divort, modalitatea de pastrare a legaturilor personale dintre parintele separat si fiecare dintre copii, precum si stabilirea contributiei parintilor la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a copiilor.


Ca si procedura, cererea de divort se depune de soti impreuna, iar ofiterul de stare civila sau notarul public le acorda un termen de reflectie de 30 de zile.


Dupa trecerea acestui termen, sotii se infatiseaza iar in fata ofiterului de stare civila sau notarului public, care le elibereaza certificatul de divort, fara sa faca vreo mentiune cu privire la culpa sotilor.


Daca sotii nu se mai inteleg cu privire la numele de familie sau asupra exercitarii in comun a drepturilor parintesti, ofiterul de stare civila sau notarul public emite o dispozitie de respingere a cererii de divort si indruma sotii sa se adreseze instantei de judecata.


Avocat Iluti Alina Georgeta


28 Iunie 2011

Noutăți privind legea 221/2009

După modificarea legii prin deciziile Curţii Constituţionale, practica instanţelor a rămas la fel de diferită. Mă voi referi la două Tribunale, respectiv două Curți de Apel. Astfel, practica Tribunalului Maramureș a rămas neschimbată: daunele morale solicitate de către petenți se resping, dar se admit daunele materiale, în măsura în care acestea pot fi dovedite. Cel mai sigur este să le puteți dovedi cu înscrisuri, respectiv procese-verbale de confiscare sau orice alte documente din care să rezulte că statul român, în mod abuziv a preluat averea dumneavoastră. Din păcate, Curtea de Apel Cluj susține hotărârile Tribunalului Maramureș, astfel încât șansele de a obține vreo despăgubire morală în recurs sunt foarte reduse. În ceea ce privește Tribunalul Satu Mare, lucrurile stau foarte diferit față de început. După modificarea legii și Tribunalul Satu Mare respinge toate acțiunile, mă refer aici la cererile privind despăgubiri în privința celor deportați în URSS. Se resping deci toate cererile privind despăgubirile morale. În schimb, Curtea de Apel Oradea este mult mai umană, prin deciziile sale admițându-se recursurile formulate împotriva hotărârilor Tribunalului Satu Mare privind despăgubirile morale. Este bine să știți că această instanță admite recursurile, însă în limita a 10.000 de euro. În orice caz, șansele ca Tribunalul Satu Mare să își schimbe atitudinea raportat la deciziile Curții de Apel Oradea este foarte mare, de aceea trebuie să încercați să vă cereți drepturile prin instanță.


16 Mai 2011

Sediu nou Societate civilă de avocaţi ILUTI & BAN

Sediul nostru principal s-a mutat pe strada Nicolae Iorga numarul 6, scara B, apartamentul 11, 430223 Baia Mare.
Va asteptam!


07 Decembrie 2010

Data de la care opereaza schimbarea administratorului unei societati comerciale cu raspundere limitata

Potrivit dispozitiilor Legii 31/1990 republicata, societatea comerciala cu raspundere limitata este administrata de unul sau mai multi administratori, asociati sau neasociati, numiti prin actul constitutiv sau de adunarea generala. Schimbarea administratorului se realizeaza in baza unei hotarari a adunarii generale sau, in cazul SRL-ului cu asociat unic, prin decizia unilaterala a acestuia, urmata de incheierea unui act aditional la actul constitutiv care, impreuna cu actele doveditoare, se inregistreaza la registrul comertului. Problema care se ridica este de la ce data inceteaza calitatea de administrator a persoanei initial numite: data incheierii actului aditional sau data inregistrarii acestui act la registrului comertului? Raportat la dispozitiile legale incidente, consideram ca data de la care opereaza schimbarea calitatii de administrator a unei persoane este data inregistrarii la registrul comertului a incheierii judecatorului delegat. Potrivit dispozitiilor Legii 26/1990, modificata prin Legea nr. 12/1998, care reglementeaza activitatea registrului comertului, art. 5 al. 1, inmatricularea si mentiunile sunt opozabile tertilor de la data efectuarii lor in registrul comertului ori de la publicarea lor in M.O. Potrivit art. 25 ind.1, data inregistrarii in registrul comertului este data la care inregistrarea a fost efectiv operata in acest registru. Art. 6 prevede ca inregistrarile in registrul comertului se fac pe baza unei incheieri a judecatorului delegat, sau, dupa caz, pe baza unei hotarari judecatoresti definitive. Aceasta ultima prevedere legala confera incheierii judecatorului delegat natura juridica a unei hotarari judecatoresti. Pe cale de consecinta, actul aditional in baza caruia s-a inlocuit administratorul unei societati comerciale cu raspundere capata putere juridica si devine operational doar incepand cu data inregistrarii la registrul comertului a incheierii judecatorului delegat.
Avocat Iluti Alina Georgeta


22 Iunie 2010

Legea 19/2000

Persoanele care au fost chemate in Bucuresti pentru reexaminare si le-au fost taiate pensiile de boala sau handicap au dreptul de a face contestatie si cerere de reexaminare in termen de 30 de zile. Pensionarii trebuie sa fie foarte atenti: termenul de 30 de zile in care se poate face contestatie curge de la data comunicarii deciziei de invaliditate zero si nu de la data comunicarii deciziei privind incetarea platii pensiei. Va sfatuim sa fiti foarte vigilenti cu privire la cele doua decizii pentru ca pe decizia de invaliditate zero nu este trecut nici un termen in care poate fi contestata, dar termenul curge de la data comunicarii acesteia.


9 Iunie 2010

Legea 221/2009

In 11 iunie 2009 a fost publicata Legea 221/2009, privind condamnarile cu caracter politic si masurile administrative asimilate acestora, pronuntate in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. Orice persoana care a suferit condamnari cu caracter politic sau a facut obiectul unor masuri administrative cu caracter politic, fiind relocat sau deportat poate solicita despagubiri statului roman, personal sau prin descendenti pana la gradul doi. Oferim asistenta juridica privind formularea acestor actiuni si reprezentare in instanta.


Societate civilă de avocaţi ILUTI & BAN
Str. Nicolae Iorga 6/11, 430223 Baia Mare, Romania
Telefon/Fax: +40 262 218 128, Mobil: +40 723 721 070, +40 723 324 631